Denumire ştiinţifică
Lutra lutra
Denumire populară
Vidră
Descriere
Vidra euroasiatică este cel mai mare mustelid din România. Mamifer dependent de apă, are un corp adaptat legilor hidrodinamicii. Urechile mici sunt prevăzute cu două pliuri ce le acoperă atunci când vidra pătrunde în apă, iar ochii sunt adaptaţi şi ei, vidra putând vedea în apă. Coada, groasă la bază şi subţiată spre vârf, este utilizată la înaintat şi cârmit. De asemenea, picioarele sunt scurte, dar late și se termină cu 5 degete unite printr-o membrană interdigitală, care ajută la înot şi propulsat.
Poate ajunge până la 1,5 m lungime, iar greutatea unui mascul este în general de 6-8 kg, pe când femela cântăreşte mai puţin. Blana are o culoare de castaniu închis, mai deschisă pe pântec şi ceva mai surie pe partea din faţă a capului, iarna blana vidrei fiind mai deasă şi mai lucioasă. Este un animal nocturn și solitar, iar teritoriul unui mascul se poate întinde peste teritoriul mai multor femele.
Hrană
Principalul sortiment de hrană pentru vidră îl reprezintă peştele de toate formele şi mărimile, căci se încumetă să atace şi peşte mare pe care, după ce îl răpune, îl scoate pe mal, depozitându-l într-un loc anume sub o piatră sau un buştean, unde îl poate păstra multă vreme. De obicei, alege partea sângerie de la branhiile peştelui şi carnea fără oase a spatelui, restul lăsându-l pentru alţii. În afara de pește, vidra mănâncă raci, amfibieni, melci, păsări şi şoareci de apă.
Reproducere
Vidra, ca şi alte mustelide, are un sistem reproductiv poligam bazat pe teritorialitatea ambelor sexe. În interiorul teritoriului său, masculul controlează de la una la mai multe femele. Vidrele se pot reproduce pe tot parcursul anului, iar puii se pot naşte atât iarna, cât şi vara, dar femelele pot da viaţă la pui în general o dată la doi ani. Vidra are o gestaţie prelungită şi naşte de la 2 la 4 pui, care vor sta în preajma ei pentru un an sau mai mult.
Habitat
Prezenţa vidrei este strâns legată de existenţa resurselor de hrană. În România, vidra este răspândită în întreaga ţară, cu deosebire în lacurile şi văile apelor mari, dar mai ales în bălţile şi Delta Dunării. Existenţa locurilor bogate în peşte atrage vidra până sus la munte, la peste 1500 m, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilor prielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munţilor.
Răspândire
Vidra poate fi întâlnită în Europa, Asia (cu excepţia insulelor din sud-est) şi nordul extrem al Africii. În România, se regăseşte în toate bazinele hidrografice majore.
