Din punct de vedere demografic, scăderea numărului de locuitori asociată cu tendinţa de îmbătrânire a populaţiei din cele 4 comunităţi ţintă determină încadrarea presiunilor de impact antropic manifestate de populaţia locală pe un trend descendent. Această tendinţă favorabilă menţinerii stării de conservare este mai accentuată în zona comunelor din proximitatea sitului (Nistoreşti, Paltin, Vrâncioaia) şi mai modestă la nivelul comunei Nereju.
Atât Nereju, cât și celelalte 3 comune limitrofe ariei naturale au o economie bazată în special pe exploatarea şi valorificarea resurselor naturale. Astfel, datorită caracterului izolat și a suprafeței mici reprezentată de pajişti, situl în sine nu prezintă importanță economică din perspectiva creșterii animalelor, însă această activitate este relevantă pentru agricultura de subzistență a comunitaților din zonă, întrucât pajiştile și fânețele reprezintă a doua mare categorie de utilizare a fondului funciar după păduri. De asemenea, procentul mare de vegetație forestieră (72,5% în total și 83,3% la nivelul comunei Nereju) determină dezvoltarea industriei lemnului (82% din totalul cifrei de afaceri a agenţilor economici din cele 4 comunități, adică peste 90% din totalul activităților economice la nivel local), din aceasta perspectivă zona putând fi definită ca mono-industrială.
