Educaţia ecologică trebuie să fie un proces care să înceapă de la vârsta preşcolară, având drept scop prezentarea datelor, a corelaţiilor valorilor, problemelor şi soluţiilor, toate acestea fiind raportate la ecologie, la relaţia om-mediu, omul fiind parte integrantă a mediului.
În acest sens, întâlnirea a avut ca obiectiv creșterea nivelului de educație și conștientizare în rândul elevilor din localitatea Nereju Mic asupra importanței cunoașterii și adoptării unui comportament responsabil față de mediu, în general, și față de conservarea biodiversității, în special, în cadrul proiectului care vizează situl de interes comunitar ROSCI0018 Căldările Zăbalei.
Întâlnirea a pus un accent deosebit pe schimbarea atitudinii elevilor, în sensul dezvoltării unui comportament orientat spre protecţia valorilor naturii şi mândria locală de a trăi în vecinătatea unui areal natural deosebit.
Cei 20 de participanţi au fost informaţi de către membrii echipei UIP în legătură cu necesitatea protejării biodiversităţii, valoarea naturală deosebită a sitului de importanţă comunitară Căldările Zăbalei, importanţa implementării proiectului pentru conservarea speciilor şi habitatelor vizate, precum şi ameninţările sau presiunile la adresa naturii şi necesitatea dezvoltării de comportamente adecvate protejării acesteia. Informațiile prezentate au fost adaptate la nivelul elevilor, astfel încât aceștia să asimileze mai uşor noţiunile legate de protejarea mediului şi să îşi dezvolte o atitudine pozitivă faţă de natură.
În debutul prezentării, elevilor li s-au prezentat informaţii sumare despre beneficiarul proiectului, Ocolul Silvic Năruja, precizându-se implicarea acestuia în proiecte şi activităţi de conservare a biodiversităţii în zonele în care acesta își desfășoară activitățile.
A urmat apoi, pentru a crea un punct de plecare, prezentarea noțiunii de biodiversitate, membrii echipei de implementare construind împreună cu elevii prezenți o definiție a acestui termen. Elevii au înțeles că noțiunea se referă la viața de pe pământ, la specii și habitate, dând câteva exemple în acest sens (plante, copaci, flori, păsări, animale domestice și sălbatice). S-a precizat și importanța realizării rețelei Natura 2000, urmând apoi o discuție pe tema ariilor protejate, ce reprezintă acestea și cum a apărut nevoia de constituire a acestor zone de protecție. Elevii au dat câteva exemple, din cunoștințele lor privind ariile protejate, cel mai des întâlnită fiind Rezervația Cheile Tișiței din Vrancea.
În continuare, echipa a prezentat o serie de informaţii menite să îi familiarizeze pe elevi cu câteva noţiuni generale relevante pentru proiect: conservarea naturii, specie şi habitat. Scopul acestui demers a fost de a-i ajuta pe participanţi să înţeleagă importanţa educaţiei ecologice şi a-i determina să aibă o atitudine pozitivă faţă de mediu.
Obiectivul proiectului a fost de asemenea menţionat, pentru a accentua necesitatea adoptării unui comportament responsabil în ceea ce priveşte protejarea biodiversităţii din situl Căldările Zăbalei, iar elevii au înţeles importanţa respectării regulilor şi măsurilor specifice de conservare a sitului. Membrii echipei făcut o scurtă descriere a celor trei habitate care se regăsesc în acest sit: fânețele montane care sunt cele mai reprezentative tipuri de pajiști de pe teritoriul Carpaților și sunt reprezentate de o biodiversitate ridicată, caracterizată în principal prin numeroase specii de plante protejate de lege și nevertebrate, pădurile de fag de tipul Luzulo-Fagetum care sunt păduri de făgete pure sau de făgete amestecate cu conifere şi pădurile de tip Asperulo-Fagetum.
De asemenea, copiii au aflat că apele subterane din zonă sunt caracterizate prin debite bogate și constante, în unele zone transformându-se în ape minerale. Datorită impermeabilității rocilor și a prezenței văilor adânci sub formă de chei, viiturile se pot transforma în dezastre, aceste fenomene fiind frecvente mai ales în perioada de primăvară, când peste stratul de zăpadă aflat în topire se adaugă cantități importante de precipitații.
Deopotrivă, grupul țintă a descoperit că zonei îi este specific climatul montan de tipul culmilor și masivelor muntoase joase, cu temperaturi mai scăzute, umiditate ridicată și cantități bogate de precipitații.
Membrii echipei de implementare a proiectului au prezentat apoi cele nouă specii de interes comunitar din aria naturală Căldările Zăbalei şi au enumerat şi alte animale existente în interiorul acesteia, fiindu-le prezentate și fotografii cu acestea (materiale colectate în teren de către experții tehnici care lucrează în cadrul proiectului) pentru a ajuta la conştientizarea elevilor asupra diversităţii biologice din aria Căldările Zăbalei şi necesitatea protejării sale.
Atracţia principală au fost cele două filme scurte realizate de experții tehnici şi difuzate copiilor pentru prezentarea ariei naturale dar şi prezentarea ursului brun care a generat o serie de întrebări şi curiozităţi din partea grupului ţintă. Totuși, echipa de proiect a constatat că informațiile despre specie sunt puține și uneori chiar greșite, iar lipsa de informație a dus de-a lungul timpului fie la acțiuni distructive, fie la crearea unei imagini negative a ursului în rândul oamenilor. Cu acest prilej, tinerii au descoperit că ursul brun este un animal puternic, poate trăi până la 30 -35 de ani în natură, poate parcurge şi 150 de kilometri într-o singură zi şi se bazează pe miros, auz şi văz, dar, dintre toate, mirosul este un simț foarte dezvoltat la ursul brun şi esențial pentru apărare şi atac, dar şi pentru detectarea perechii, a omului, a altor urși şi a surselor de hrană. Ursul brun are o înălțime cuprinsă între 190-240 cm, o greutate de aproximativ 400 kg, iar în timpul verii ia în greutate până la 180 de kilograme, surplus necesar pentru somnul de iarnă care durează în jur de de 3-6 luni.
Toate aspectele noi le-au stârnit curiozitatea pe care au manifestat-o prin noianul de întrebări pe care le-au pus şi toate detaliile despre specia protejată Ursus Arctos (ursul brun) care trăiește în sit i-au determinat pe elevi să înțeleagă importanța habitatului natural din viața speciei de urs brun.
În privinţa ameninţărilor cu care se confruntă natura în prezent, elevii au indicat activitățile umane, în general, dar și poluarea, aruncarea deșeurilor peste tot, vânătoarea sau tăierea copacilor, fragmentarea habitatului, braconajul, implementarea deficitară a planurilor de management, conflicte cu populația umană și atitudinea negativă asupra urșilor. Membrii echipei au oferit informaţii pe înţelesul copiilor, astfel încât aceştia să înţeleagă diferenţa dintre braconaj şi vănătoarea legală (desfăşurată doar în anumite momente şi în condiţii speciale) şi diferenţa dintre defrişarea abuzivă a pădurilor şi tăierea copacilor în regim silvic conform prevederilor legii.
Copiii au recunoscut că natura este un imens izvor de resurse pentru om, atât din punct de vedere material cât şi spiritual. În consecinţă, cunoaşterea necesităţii şi importanţei ocrotirii naturii precum şi conservarea biodiversităţii constituie un obiectiv central al educaţiei ecologice şi se impune a fi, practic, un obiectiv central al întregii omeniri
După ce s-au fixat cunoștințele privitoare la amenințări, membrii echipei au deschis o provocare către micii elevii, ca aceștia să stabilească un set de reguli de urmat pentru un comportament responsabil atunci când se află în natură. Elevii au menționat că trebuie păstrată liniștea pentru a nu speria animalele sau păsările sălbatice, nu trebuie să arunce gunoaiele pe jos, nu trebuie să distrugă copacii, frunzele, plantele sau cuiburile de păsări, în pădure, să meargă doar pe potecile marcate, să campeze doar în locuri special amenajate, tehnologiile industriale, etc.
La activitate au participat 20 de copii din clasele a VII-a și a VIII-a care la final au primit materialele suport pregătite, pentru a se putea informa în continuare în legătură cu protejarea ariei naturale Căldările Zăbalei. Prin intermediul acestei întâlniri, elevii au fost mobilizaţi să manifeste o atitudine personală, responsabilă faţă de mediul în care trăiesc. Această activitate desfășurată într-o atmosferă creativă, relaxantă şi permisivă, prin sensibilizarea şi antrenarea componentelor afective şi volitive a condus la o educare în sens ecologic a elevilor, dezvoltându-le dragostea şi respectul pentru natură şi potenţându-le dorinţa de a o ocroti.
